PENTRU FEMEIA CARE ALEGE SĂ PRIMEASCĂ.
O CĂLĂTORIE DE ÎNTOARCERE ÎN INIMĂ
Aceste meditații au fost create într-un moment în care simțeam că trebuie să fac totul singură. Astăzi, le ofer dintr-un spațiu de încredere și deschidere, știind că merit să primesc și să fiu susținută. Dacă și tu simți că e timpul să lași în urmă efortul și să te întorci la tine, aceste meditații sunt pentru tine.
În liniște. În adevăr. Fără vină. Fără efort. Fără rușine.
Poate nu simți acum să începi un proces terapeutic lung.
Poate ai simțit că nu mai vrei să te deschizi în fața cuiva, că nu mai ai timp sau energie.
Dar ce poți face, chiar de azi, e să te așezi. Să dai play.
Și să te lași conținută de o voce care nu te judecă. Care nu cere nimic.
Doar te întoarce ușor, blând și sigur, către tine.
🌿 Aceste meditații nu sunt un „instrument”. Sunt o poartă.
Către ceea ce ești deja: întreagă, vrednică, iubibilă.
Nu pentru că trebuie să devii altceva.
Ci pentru că meriți, în sfârșit, să te întorci Acasă.
MEDITAȚIE 1
Pentru femeia care a învățat să se lase
la urmă
MEDITAȚIE 2
Pentru femeia care simte că trebuie să „răsplătească” viața primită
MEDITAȚIE 3
Pentru femeia care simte că nu a fost suficientă pentru copilul ei
MEDITAȚIE 4
Pentru femeia care a învățat că trebuie să se epuizeze ca să merite
MEDITAȚIE 5
Pentru femeia care se simte mai confortabil să ofere decât să primească
Aceasta nu e doar o meditație. E un spațiu în care îți dai voie, poate pentru prima dată, să te pui pe tine pe primul loc — fără să te scuzi.
Pentru femeia care a pus viața pe pauză ca ceilalți să fie bine.
Care a fost acolo pentru toți, dar s-a uitat pe ea.
Care a confundat iubirea cu sacrificiul și „nu”-ul cu durerea altuia.
În această meditație, coborâm vinovăția.
Desfacem straturile de „trebuie” care te-au ținut prinsă în dăruire fără întoarcere.
Și lăsăm să se așeze în tine energia femeii care se alege — nu din ego, ci din adevăr.
✨ Pentru că atunci când tu ești bine, cei din jur nu pierd.
Primesc, în sfârșit, pe tine întreagă.
”Trebuie să mă pun mereu pe ultimul loc pentru ca ceilalți să fie bine.”
Uneori, fără să-ți dai seama, începi să-ți trăiești viața ca pe o datorie față de cei care ți-au dat-o.
Să le porți suferințele. Să-i salvezi. Să-i mulțumești prin sacrificiul tău.
În meditația aceasta nu negăm legătura cu părinții — dar o curățăm de vină, loialitate oarbă și durere transmisă.
Te întorci la locul tău: acela de fiică — nu de mamă pentru mama ta, nu de sprijin emoțional pentru tatăl tău.
Aici, îi poți onora fără să te pierzi. Îi poți iubi fără să te trădezi.
„Trebuie să port mai departe greutățile părinților mei ca semn de iubire și respect.”
Această meditație e pentru tine dacă, deși ți-ai dat toată inima copilului tău, în tine a rămas o vină nespusă.
Poate că ai fost prea tânără. Prea obosită. Poate l-ai crescut singură. Poate ai țipat. Sau poate ai fost prezentă fizic, dar ruptă în interior.
Știu că ai făcut tot ce ai știut atunci.
În această meditație, te întâlnești cu copilul tău (sau cu copilul tău interior, dacă nu ai copii) și lași jos vinovăția, frica de judecată și durerea de a nu fi fost „destul”.
Îți dai voie să te ierți. Să te vezi. Să te vindeci.
„Nu am fost/sunt o mamă suficient de bună și trebuie să mă pedepsesc pentru asta.”
„Mi-e teamă că o să-mi rănesc copilul cu rănile mele, chiar dacă nu vreau asta.”
Dacă simți că trebuie să te „zdrobești” ca să câștigi ceva…
Dacă vin banii, dar doar după ce te frângi…
Dacă simți că, atunci când e liniște sau ușurință, ceva „nu e în regulă”…
Această meditație e pentru tine.
Aici curățăm convingerile adânci că doar prin efort, luptă, oboseală și sacrificiu poți fi recompensată.
Rescriem imaginea banilor din „ceva greu” în ceva ce vine când ești în lumină, nu când ești terminată.
Tu ești sursa. Nu oboseala ta. Nu fuga. Nu durerea.
„Trebuie să muncesc din greu, cu efort și sacrificiu, ca să merit banii.”
Ești acolo pentru toți. Susții. Ești prezentă. Oferi.
Dar când vine momentul să te lași văzută, susținută, iubită… apare rușinea, teama sau reflexul de a spune: „lasă, sunt bine.”
În această meditație, lucrăm cu energia femininului care se deschide, care primește, care nu se justifică.
Aici, primești fără să fie nevoie să compensezi.
Fără să te simți datoare.
Doar pentru că meritarea e o stare naturală, nu o răsplată.
Pentru multe femei, a primi devine posibil doar când învață și să ceară — fără rușine, fără teama că devin o povară.
„Trebuie să ofer mereu ceva ca să pot primi. Altfel nu merit.”
„Dacă cer ajutor, sunt slabă sau deranjantă.”
